Ungaria taie cheltuielile: drumul spre euro începe acum

Cât de abruptă este această schimbare?

Budapesta a decis să strângă curelele. Strategia fiscală nouă, centrată pe tăieri drastice ale cheltuielilor publice, vizează un singur scop: pregătirea terenului pentru adoptarea euro.

Sub conducerea prim-ministrului Peter Magyar, guvernul a lăsat la o parte prudența excesivă a administrației trecute și a optat pentru un plan ambițios de consolidare a bugetului.

Obiectivul e clar: deficitul trebuie să coboare sub 3% din PIB până în 2030. Abia atunci, în 2032, Ungaria ar putea intra în zona euro. Este o ruptură totală față de politica lui Viktor Orban, care era sceptic în fața monedei unice.

Primul buget elaborat de executivul lui Magyar pune accent pe îndeplinirea criteriilor de convergență fiscală până la sfârșitul deceniului. Conform surselor HotNews, ținta intermediară e fixată la un deficit de 4,9% din PIB pentru 2027.

Ce sacrificii cere bugetul?

Contextul e însă dificil: estimările actuale pentru anul curent indică un deficit de 7,5% din PIB. Reducerea necesită eforturi mari. Acțiunea principală se concentrează pe slăbirea cheltuielilor statului, o mișcare care a stârnit inițial optimismul investitorilor străini pe burse.

Autoritățile subliniază că nu e vorba de ajustări conjuncturale simple, ci de construirea unui cadru structural durabil pentru stabilitatea financiară pe termen lung.

Ministrul Finanțelor, Andras Karman, a explicat public că strategia nu vizează doar o corecție rapidă a deficitului, ci o traiectorie constantă spre pragul de 3% din PIB. Nu ne propunem doar să maximizăm reducerile deficitului pe termen scurt.

Adoptăm măsuri sustenabile de reducere a deficitului, care ne apropie de un deficit sub 3% din PIB în 2030 și, implicit, de adoptarea euro, în loc să ne concentrăm pur și simplu pe diminuarea deficitului din 2027, a declarat oficialul ungar.

Pentru a realiza acest obiectiv, cabinetul a revizuit mai multe politici sociale moștenite de la administrația anterioară.

Euro, instrument de stabilitate!

Dintre deciziile notabile figurează plafonarea scutirilor de impozit pentru mame, precum și renunțarea la introducerea treptată a unei pensii suplimentare care ar fi echivalat cu o lună de plată lunară.

Deși aceste măsuri pot genera tensiuni politice, guvernanții le consideră esențiale pentru reechilibrarea conturilor publice.

Schimbarea de direcție este vizibilă și în abordarea politică generală. Dacă echipa lui Orban se opunea ferm monedei unice, noul lider executiv vede în euro un instrument de stabilitate.

Cu cât euro poate fi introdus mai curând, cu atât mai bine pentru Ungaria.

Balanța între taxe și sprijin?

Cred că acest lucru va fi determinat în principal de reducerea deficitului, a precizat Karman.

Planul de acțiune prevede realizarea majorității ajustărilor structurale în prima jumătate a mandatului, pentru a evita socuri bugetare severe în apropierea alegerilor parlamentare din 2030. Provocarea majoră rămâne costul ridicat al schemelor de sprijin existente, în special plafonarea prețurilor la energie pentru gospodării.

Cheltuielile legate de această schemă de protecție a consumatorilor vor crește în anul următor cu 232 de miliarde de forinți, sumă echivalentă cu aproximativ 716 milioane de dolari. Acest volum depășește suma de 200 de miliarde de forinți pe care guvernul speră să o genereze prin instituirea unei noi taxe pe avere. Echilibrul fiscal va depinde critic de succesul acestei măsuri fiscale.

Din punct de vedere tehnic, dacă deficitul scade sub limita permisă, Ungaria își va putea exercita dreptul de a adopta euro în 2032, o perspectivă care corespunde estimărilor analiștilor financiari, deși calendarul oficial rămâne nedefinit.

Pregătirile tehnice includ formarea unui grup de lucru inter-instituțional, format din reprezentanți ai guvernului și ai Băncii Naționale a Ungariei. Acesta va defini pașii necesari pentru aderarea la Mecanismul Cursului de Schimb al Doilea (ERM-2), etapa obligatorie înainte de intrarea în zona monetară.

Pregătiri tehnice!

Oficialii financiari insistă că tranziția prin ERM-2 trebuie gestionată prudent, pentru a asigura stabilitatea macroeconomică.

Zona euro reprezintă un ansamblu de instituții mult mai complicat decât în urmă cu 10 sau 15 ani.

Scopul nu este să intrăm în ERM-2 cât mai repede posibil, ci să adoptăm euro cât mai curând posibil și să petrecem în ERM-2 doar timpul strict necesar, a afirmat ministrul finanțelor.

Deși planul de austeritate oferă șanse reale, economiștii avertizează că volatilitatea piețelor internaționale de obligațiuni și a cotațiilor energiei poate influența ritmul de creștere și, implicit, capacitatea Budapestei de a respecta țintele fiscale asumate.