Neacșu și Stănescu se bat pe șefia Curții de Conturi

Cine conduce interimat?

Lupta pentru conducerea Curții de Conturi s-a încins brusc în ultimele săptămâni.

Instituția, privită adesea cu suspiciune de publicul larg ca un teritoriu al social-democraților, a rămas fără un șef definitiv după transferul lui Mihai Busuioc la Curtea Constituțională.

Până la alegerea unui președinte nou, funcția este asumată pe poziție de interimat de Mirela Călugăreanu.

Mirela Călugăreanu a preluat comanda instituției în urma unei decizii a Parlamentului din 14 iulie.

Mutarea a fost necesară imediat după ce Busuioc a devenit judecător la instanța constituțională.

Cariera Călugăreanu este una remarcabilă: a condus ANAF la sugestia lui Mihai Tudose, iar în 2019 a revenit la șefia agenției prin voința lui Viorica Dăncilă.

Neacșu își declară ambițiile!

Mandatul ei este strict interimar și se va termina automat când legiferatorii vor alege un președinte definitiv. Până atunci, tensiunea politică crește, iar jucătorii își ascuțesc strategiile.

Primul nume care a intrat în joc, cu ambiții declarate, este Marian Neacșu.

Vicepremier în guvernul Niculae Luca, Neacșu este considerat un om de sistem și o voce grea în ierarhia PSD. La audierea pentru Ministerul Internelor, i s-a pus o întrebare directă: acceptând portofoliul de vicepremier, renunță la visul de a conduce Curtea de Conturi?

A Liderul PSD a explicat că nu există încă o dată fixă pentru procedura de desemnare, dar a insistat că intenția sa de a candida este fermă.

Surse politice din PSD, contactate de Cotidianul, confirmă că Neacșu beneficiază de sprijinul majorității din partid pentru acest post de vârf.

Cursa nu se limitează la un singur candidat.

Stănescu, piesa de rezervă!

Paul Stănescu, secretar general al PSD în timpul mandatului lui Marcel Ciolacu, ar fi, conform aceluiași surselor politice, interesat de conducerea Curții de Conturi. Stănescu rămâne o personalitate influentă, mai ales în zona Olt. Moștenirea sa politică este continuată de Marius Oprescu, actualul prim-vicepreședinte al PSD, și de Florin Barbu, ministru al Agriculturii.

Ambii au legături puternice cu familia Stănescu, care are interese economice semnificative în sectorul agricol.

Surse din conducerea PSD susțin că zvonurile privind o posibilă trecere a lui Stănescu la AUR erau doar o manevră diplomatică, o mutare calculată pe tabla de șah a negocierilor interne pentru a-și consolida poziția în disputa pentru șefia Curții de Conturi.

Aceleași surse menționează că, în actuala conjunctură, nimeni din PSD nu l-ar susține pe Stănescu pentru acest rol.

Pe lângă aspiranții la șefie, structura Curții de Conturi include deja alți reprezentanți ai PSD.

Alți PSD-iști în instituție!

Funcția de vicepreședinte este ocupată de Ion Mocioalcă, un fost lider al partidului și baron local din județul Caraș-Severin. Mocioalcă a fost parlamentar PSD timp de 23 de ani înainte de a demisiona din Senat pentru a prelua această funcție.

Traseul său politic a inclus și o perioadă în care a fost membru al Pro România, partidul fondat de Victor Ponta, dar a revenit apoi în coaliția social-democrată.

El este considerat un apropiat al lui Ilie Sârbu, fostul socru al lui Victor Ponta.

Un detaliu procedural notabil este că DNA a clasat dosarul lui Ion Mocioalcă, în care era cercetat pentru presupuse fapte de corupție, cu doar patru zile înainte de numirea sa în funcția de vicepreședinte, conform informațiilor publicate de PressHub.

În lista consilierilor Curții de Conturi figurează și Aurelian Bădescu, un alt figurant cu experiență în viața politică. Bădescu a fost viceprimar general în mandatul Gabrielei Firea și a primit, de la președintele Klaus Iohannis, Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler.

Pentru a înțelege importanța disputelor de putere din jurul acestei instituții, este necesar să reamintim rolul central pe care îl joacă Curtea de Conturi. Aceasta are rolul fundamental de a controla modul în care se formează, se administrează și se utilizează resursele financiare ale statului.