Folosim inteligența artificială pe bandă rulantă, dar jumătate dintre noi habar n-avem

Generațiile și testul AI: cine trece proba?

Românii au îmbrățișat tehnologia inteligenței artificiale fără să stea pe gânduri, dar mulți o folosesc fără să știe exact cu ce se mănâncă.

Potrivit „AI Adoption Report România 2026”, publicat de agenția MKOR în septembrie 2026, trăim o situație paradoxală: tehnologia a pătruns adânc în viața noastră de zi cu zi, cu mult înainte ca majoritatea să o poată recunoaște corect.

Datele arată că 7 din 10 români integrează deja instrumente bazate pe AI în rutina lor. Cu toate acestea, jumătate dintre ei nu reușesc să facă diferența între un text generat de un algoritm și unul scris de un om. Această prăpastie între utilizarea efectivă și capacitatea de detectare ridică serioase semne de întrebare privind încrederea în noile tehnologii.

Interesant este că interesul pentru aceste soluții crește în rândul tuturor vârstelor, deși diferențele dintre generații rămân uriașe. Dacă la categoria Baby Boomers procentul celor care folosesc AI ajunge la 39%, în rândul tinerilor din Generația Z urcă spectaculos, la 89%.

Transparența, marea problemă a pieței!

În ciuda acestui volum uriaș de utilizare, simțul critic lasă de dorit. La testul propus de MKOR, 52% dintre participanți au dat greș, atribuind unui om un text scris în întregime de o mașină.

Românii se folosesc de aceste instrumente pentru treburile de zi cu zi, dar reacționează dur când lipsa de transparență își spune cuvântul. O treime dintre cei chestionați s-ar simți trădați dacă un medic ar folosi inteligența artificială în secret, fără să-i anunțe. Cam aceeași proporție respinge ideea unui psiholog online care maschează ajutorul tehnologic în spatele unui ecran.

La capitolul preferințe, giganții internaționali fac legea.

Unde pun românii frână tehnologiei?

ChatGPT rămâne campion absolut, cu o notorietate de 98% și 86% dintre români care l-au folosit activ în ultimele 30 de zile. Pe locul al doilea vine Google Gemini, urmat de unelte dedicate mediului profesional, precum Claude și Copilot.

Reticența atinge cote maxime în domenii sensibile. Cei mai mulți nu acceptă un asistent virtual care se dă drept om și refuză ca un CV să fie analizat automat fără să fie în prealabil avertizați.

Totuși, există și o nișă de 15% dintre respondenți care spun că nu au o problemă cu prezența ascunsă a tehnologiei, atât timp cât totul funcționează ceas.

Concluzia studiului arată o piață în care inovația a luat-o mult înainte capacității noastre de a procesa schimbarea. Companiile sunt practic obligate să joace cartea transparenței, mai ales că lipsa de onestitate distruge rapid puntea de încredere cu clienții. Studiul MKOR s-a desfășurat în două etape, în mai și august 2026, pe un eșantion reprezentativ, cu un grad de încredere de 95% și o marjă de eroare de plus-minus 3,1%.