Energia, noul motor economic al României post-PNRR, dacă statul nu ia tot profitul
Adio PNRR, bun venit energie?
Economiștii avertizează: viitorul creșterii economice a României, odată ce PNRR se va încheia, depinde crucial de sectorul energetic. Condiția esențială?
Știri de Ultimă Oră
Lexus ES sau Toyota Crown - care este cel mai bun sedan luxos hibrid?
Afacerii din New York îngroapă primarul Mamdani în instanță pentru planul de magazine municipale
Român arestat după bătaie cu carabinieri la Colosseum
Britanic ucis luptând pentru Rusia în UcrainaStatul să nu mai acapareze toate profiturile, ci să reinvestească o parte semnificativă în infrastructura energetică a țării.
Reinvestim în energie pentru un viitor prosper, sau riscăm stagnarea?!
Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) își va încheia ciclul, cu termenul limită pentru depunerea proiectelor în august și retragerea fondurilor în decembrie.
Odată cu „moartea” PNRR, România va fi nevoită să-și reinventeze modelul de creștere economică. Soluția, spun specialiștii, ar putea veni din sectorul energetic, dar numai dacă statul renunță la practica de a prelua integral profiturile. Această idee este susținută de Adrian Anast, președintele Comunității Economice Europene, și de Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA România.
Concret, soluția pentru propulsarea economică post-PNRR stă într-o decizie politică fermă: statul, principalul acționar al multor companii energetice, ar trebui să reinvestească o parte din profituri în modernizarea și extinderea infrastructurii energetice. De la sisteme de stocare la rețele de transport, investițiile sunt vitale. Infrastructura, în general, rămâne un pariu important pentru creșterea economică, însă aici succesul depinde de atragerea fondurilor de pensii prin parteneriate public-private.
PNRR se termină, dar ce facem cu energia și datoriile publice?!
Chiar și după PNRR, România va beneficia de finanțări europene prin alte programe, cum ar fi bugetul multianual 2012-2027, politica agricolă comună 2023-2027 și fondurile pentru mediu. Cu toate acestea, țara noastră este obligată să-și regândească strategia de investiții publice și de finanțare a dezvoltării.
În caz contrar, datoria privată va continua să crească, iar limitările bugetare impuse de deficitul de 3% și de regulile europene vor restrânge drastic capacitatea de dezvoltare a României.