Ultimii ani de viață ai ghețarului de la Triglav monitorizat trei decenii

Trigonometria unui dispărut: trei decenii de observație!

Dispariția iminentă a ultimelor fragmente de gheață de la baza vârfurilor majestuoase ale muntelui Triglav marchează finalul unei istorii glaciologice de aproape un secol.

Această masă glaciară, care a fost timp de decenii un punct de referință esențial pentru cultura alpină slovenă și o destinație preferată a iubitorilor de schi în sezonul estival, se reduce acum la câteva pete izolate de gheață.

Conform evaluărilor recente ale specialiştilor, aceste resturi finale sunt pe cale să se topească complet în cursul următoarelor zile, conform informațiilor transmise de agenția Reuters și preluate ulterior de Agerpres.

Monitorizarea științifică riguroasă a acestui fenomen natural a început încă din anul 1946, moment în care suprafața ocupată de gheață era estimată la aproximativ 14 hectare. În anii recent inundați de date meteorologice, comportamentul geologic al formațiunii a suferit o transformare radicală, încetând să mai funcționeze ca un ghețar activ. Acest lucru înseamnă că nu a mai existat nicio acumulare nouă de gheață proaspătă, un proces vital pentru supraviețuirea sa.

Miha Pavsek, reprezentant al Institutului de Geografie „Anton Melik”, parte integrantă a Centrului pentru Cercetare din cadrul Academiei de Științe și Arte din Slovenia, a confirmat această tendință descendentă.

El a menționat că toate indicatorile disponibile sugerează că ultimele bucăți de gheață vor dispărea în curând.

Când iarna nu mai aduce zăpadă: efectul?

Pavsek a povestit că a supravegheat personal evoluția acestui ghețar timp de o perioadă de 30 de ani, declarând că această misiune crucială, axată pe zona de sub Triglav, pare destinată să se încheie în anul curent.

Accelerarea ritmului schimbărilor climatice a avut un impact direct asupra ciclului anual de alimentare. Iarna precedentă, precipitațiile de zăpadă au fost sub media obișnuită, iar topirea lor a avut loc mult mai devreme decât în anii anteriori. Această expunere prelungită a gheții rămasă la temperaturi ridicate din lunile de vară a accelerat procesul de disoluție. Expertul a subliniat că, în fața acestor condiții, nici măcar un loc protejat sau ferit de soare nu ar fi capabil să mai salveze rămășițele acestor ghețari autentici.

La scară continentală, Europa este afectată de o încălzire mai intensă decât alte regiuni ale planetei, ceea ce duce la o retragere generalizată a glaciarelor.

Consecințele acestei dispariții nu se opresc la granițele Sloveniei.

Miha Pavsek a atras atenția asupra faptului că topirea ghețarilor din Austria, țara vecină, ar putea diminua semnificativ debitul de apă din bazinul râurilor Drava și Mura.

Aceste cursuri de apă constituie surse vitale de irigație pentru agriculturile locale.

Specialistul a precizat că scăderea volumului de apă va afecta direct zonele irigate, inclusiv câmpiile Drava și Ptuj, precum și diverse sectoare ale regiunii Mura, evidențiind astfel legătura strânsă dintre glaciologia alpină și securitatea alimentară regională.