Polonia și alte state europene se opun redirecționării fondurilor SAFE spre Ucraina

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene!

Varșovia și alte capitale europene au manifestat o opoziție fermă față de planul instituțiilor de la Bruxelles de a realoca fondurile neutilizate din instrumentul financiar SAFE spre proiectele de apărare desfășurate împreună cu Ucraina. Această inițiativă a Comisiei Europene a generat tensiuni diplomatice, deoarece mai multe state membre consideră că decizia a fost luată fără o consultare prealabilă suficientă.

Conform informațiilor difuzate de postul de radio polonez RMF FM, Bruxellesul examinează scenariul în care o parte din capitala rămasă disponibilă ar fi canalizată către inițiative mixte, implicând atât industria europeană, cât și cea ucraineană. Printre obiectivele specifice menționate se numără dezvoltarea sistemului complex de apărare antiaeriană și antirachetă, cunoscut sub denumirea de Freyja.

Contextul acestei dezbateri este dat de structura însăși a programului SAFE, care dispune de un buget global de până la 150 de miliarde de euro.

Acest mecanism este conceput pentru a oferi împrumuturi statelor membre, facilitând astfel implementarea unor proiecte comune în domeniul apărării.

În prezent, executivul european caută soluții pentru a valorifica eventualele fonduri care nu vor fi angajate de către guvernele naționale, intenționând să le redirecteze spre sprijinirea industriei militare a Ucrainei.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a făcut publică intenția de a institui o nouă structură organizatorică, menită să gestioneze colaborarea dintre companiile europene și partenerii lor ucraineni din sectorul de apărare.

Andrius Kubilius, comisarul european responsabil pentru apărare, a oferit estimări preliminare privind volumul banilor care ar putea rămâne neîncasați. El a precizat că suma fluctuează între 10 și 20 de miliarde de euro, deși cifra exactă nu a fost încă stabilită.

Procesul de clarificare depinde de termene stricte: statele membre implicate sunt obligate să transmită până la finele lunii octombrie rapoarte detaliate privind stadiul avansării proiectelor lor de apărare.

Doar după finalizarea acestei etape administrative, va fi posibil să se determine cu certitudine ce sumă revine în punga comună a programului.

Deși estimările neoficiale anterioare se situau în jurul pragului de 10 miliarde de euro, calculele actuale sugerează că plafonul superior de 20 de miliarde de euro ar putea fi atins.

Un diplomat european, citat la Bruxelles!

Planificarea din capitala poloneză a fost perturbată semnificativ de noul plan al Bruxellesului. Polonia contura o strategie care includea participarea la o a doua rundă a mecanismului SAFE, sperând să beneficieze de fondurile rămase necheltuite de alte țări pentru a-și finanța propriile obiective defensive.

În luna august, Paweł Zalewski, adjunctul ministrului Apărării din Polonia, declara public că Varșovia dorește să deschidă negocieri noi cu Comisia Europeană, prezentând proiecte suplimentare pentru a obține finanțare prin acest canal.

Ulterior anunțului făcut de Ursula von der Leyen, incertitudinea a crescut, fiind neclar dacă aceste resurse vor mai fi accesibile pentru portofoliul polonez.

Un diplomat european, citat la Bruxelles, a subliniat că statele membre nu au fost consultate în mod exhaustiv de Comisie înainte ca propunerea să devină publică. Potrivit sursei citate, o particularitate esențială a mecanismului constă în faptul că împrumuturile SAFE sunt rambursate de guvernele naționale, nu de instituția europeană.

Din această perspectivă, numeroase capitale europene susțin că țările participante la mecanism ar trebui să dețină un vot decisiv în ceea ce privește destinul fondurilor neutilizate.

În discuțiile anterioare, Comisia Europeană menționase doar că analizează varianta modificării regulilor de utilizare a banilor rămași, iar reprezentanții statelor membre insistau atunci ca orice astfel de ajustări să fie convenite în prealbil cu guvernele naționale.

Situația este complicată de faptul că mai multe țări nu au definit încă modalitatea în care vor cheltui integral sumele alocate prin SAFE. În cazul Italiei, de exemplu, i-au fost rezervate aproape 15 miliarde de euro, însă Roma nu a semnat încă acorduri pentru toată această sumă. Executivul italian evaluează în continuare impactul asumării acestui împrumut asupra deficitului bugetar național. Similar, Ungaria are rezervată o sumă de aproximativ 16 miliarde de euro, dar există îndoieli că autoritățile de la Budapesta vor finaliza toate contractele necesare în termenul impus.

Astfel, cantitatea exactă a fondurilor care ar putea fi redirecționate către proiectele comune cu Ucraina va fi cunoscută abia după încheierea actualei faze a programului.

Polonia rămâne principalul beneficiar al acestui mecanism de creditare.

Varșovia a fost prima țară din Uniunea Europeană care a recepționat finanțare prin SAFE. Primul transfer a fost de 6,6 miliarde de euro, o tranșă care reprezintă aproximativ 15% din totalul sumei rezervate țării. În ansamblu, Poloniei i-au fost alocate 43,7 miliarde de euro.